Literatura de specialitate din ariile marketingului, arhitecturii interiorelor, managementului in retail si vanzarilor dedica intregi studii rolului spatiilor comerciale dincolo de conferire a noi canale de distribuție.

În marile capitale ale lumii, dincolo de varii spații comerciale în aeroporturi sau hoteluri, se disting pe cele mai apreciate artere de cumparaturi magazine impozante, ce ating dimensiuni de ordinul cladirilor cu mai multe etaje in care fiecare nivel este destinat unui segment de consumatori sau unei exensii de brand.

Dupa cum autoritatile industriei o confirma, rationamentul acestor concepte retail denumite flagship stores este tocmai de a sublinia statutul si grandoarea brand-ului. In mod curios, ca o consecinta a dimensiunilor, a localizarii si a atentiei acordarii amenajarii, acestea nu isi justifica existenta, cheltuielile uriase de operare nesustinandu-le rentabilitatea.

Asa cum expansiunea geografica reflecta statutul brand-urilor, tot astfel magazinele flagship sunt privite ca o conventie a industriei luxului, devenind aproape obligatorii pentru marile metropole ale lumii si in special pentru capitalele domeniului in care compania activeaza. Astfel, ca amplasare sunt alese intotdeauna cele mai prestigioase zone cu artere delimitate traditional, intr-o istorie chiar de peste un secol cu industria luxului (ex: Place Vendome, Saville Row, Bond Street).

Magazinele flagship sunt concentrate asupra tuturor dimensiunilor ce compun aspectul unui spatiu comercial incluzand atat fatada cat si amenajarea interiorului. Sunt alesi cei mai numiti arhitecti ce pot in cazul in care aceasta miscare se impune sa restaureze fatada cladirii si sa-i integreze istoria in compatibilitate cu valorile brand-ului.

Multe din proiectele de amenajare a spatiilor comerciale ocupate de brand-uri sunt expuse in lucrari si albume dedicate design-ului interioarelor.

Avand o cuprindere de ordinul etajelor, magazinele flagship se disting printr-un caracter multifunctional incluzand in acelasi spatiu comercial atat expunerea si distributia produselor aceluiasi brand, dispuse pe linii sau categorii de consumatori (doamne si domni) cat si restaurante.

Odata infiintate, conceptele flagship store nu suporta relocari, aceste decizii aducand speculatii legate de vulnerabilitati ale brand-urilor. Mai mult decat atat, tot ca o conventie a segmentului, acestea trebuie sa mentina constant standardul de imagine, investiind in continuu in amenajare si mult mai frecvent, implementarea strategiilor de visual merchandising.

Prin cei mai inalti parametri exprimati in alegerea spatiilor comerciale, magazinele flagship ajung chiar sa detina o pondere mult mai ridicata in eficienta promovarii, compatativ cu alte strategii, intre care si anumite canale de expunere pentru campaniile publicitare.

Oferta de spatii comerciale de inchiriat ce se disting prin incadrarea suprafetei totale pe doua niveluri poate favoriza nu doar antreprenorii din segmentul culinar si cel leisure, dar si o plansa considerabila de magazine. Va prezentam patru concepte retail ce pot fi operate in spatii comerciale dispuse pe doua niveluri:

1. Moda

Alegerea unui spatiu comercial pe mai multe niveluri reprezinta o reala conventie in industria de lux, reprezentantele celor mai prestigioase case, respectiv conceptele flaghip stores, fiind privite ca reale declaratii ale statutului de brand, gratie amplasarii chiar pe patru etaje. Nefiind limitata la segmentul de lux, aceasta practica poate fi adoptata prin varii strategii de delimitare a ofertei, fie conform profilului clientului (pentru doamne si domni, adulti sau copii), fie in functie de colectii, prin liniile principale, de semnatura si cele diffusion, fie sub aspectul destinatiei produselor (creatii vestimentare si de marochinarie, etc).

2. Mobilier si electronice

Dispunerea marfii pe mai multe niveluri reprezinta o abordare intalnita in special in comertul cu mobilier si respectiv, electronice si electrocasnice, in care produsele fie simuleaza atmosfera unei locuinte, fie sunt concentrate pentru a corespunde cerintelor unei anumite incaperi.

3. Articole sportive

Unele dintre cele mai populare magazine de articole sportive sunt cele amplasate pe doua niveluri, spatiile cuprinzand astfel concept multibrand sau o paleta complexa de echipamente.

Aceasta abordare poate fi luata in calcul si pentru proiectele focalizate pe o anumita nisa (spre exemplu cea a sporturilor extreme), spatiul putand fi delimitat cu eficienta pentru oferte dedicate unor varii activitati.

Strategia unui spatiu pe doua niveluri favorizeaza si magazinele cu comert B2B, cum ar fi cele de aprovizionare a saliilor de fitness.

4. Supermarket

Servind unei comunitati de vecini, un supermarket poate fi adesea regasit pe doua niveluri, aceasta practica evidentiindu-se in special in centrele comerciale. Mai mult decat atat strategia ofertei pe doua niveluri se intalneste in unele dintre cele mai populare astfel de concepte la nivel mondial. Antreprenorii pot delimita inclusiv politicile de distributie, prin amenajarea nivelului superior pentru anumite segmente de marfuri (bauturi alcoolice, produse cosmetic, librarie, papetarie, s.a.m.d) ce pot fi achitate separat la casele rezervate respectivului etaj, degajand astfel traficul de clienti. Cu toate acestea, astfel de spatii ar trebui dotate cu scari rulante.

O utilizare aparent neeficienta pentru spatii comerciale de vanzare, in care sunt alese cladiri intregi ce depasesc prin suprafata necesitatile oricarui tip de magazin, implicand costuri de amenajare si operare deosebit de mari, conceptele flagship stores sunt privite drept conventii ale industriei luxului. Iata ce pot invata ele orice antreprenor din domeniul retail-ului:

1. Indreptati-va inspre directia care conteaza

Alegeti intotdeauna amplasarea care sa ofere credibilitate proiectului si care sa va conecteze la piata vizata. In selectarea spatiilor comerciale de vanzare, fie ca realizati achizitia pentru dezvoltarea propriilor proiecte sau optati pentru valorificarea lor prin inchiriere, conectati specificul zonei si simbolistica ei in mentalitatea colectiva cu anumite categorii de concepte, cum ar fi cele din segmentele culinar, lifestyle, luxului, s.a.m.d.

2, Spatiul comercial este dictat de atmosfera

Nu vizualizati neaparat spatiul comercial conectat cu necesitatile de spatiu ale proiectului. Capacitatea de a prezenta oferta nu trebui calculata cantitativ, ci la o dispunere care intr-adevar sa evidentieze fiecare produs. De asemenea, alegeti o suprafata care sa permita o compartimentare ce asigura o expunere aerisita cu un flux confortabil al vizitatorilor.

3. Magazinul este oglinda brand-ului

Atat prin fatada, cat si prin arhitectura si amenajarea interioarelor acesta trebuie sa recomande statutul proiectului. Un aspect modest va fi asociat inconstient cu o calitate nesatisfacatoare, asadar acordati atentie integritatii, curateniei si elegantei spatiului atat in exterior, cat si in suprafata regasita inauntru.

4. Respectati delimitarea categoriilor de consumatori

Intampinati-va potentialii clienti cu un sentiment de consideratie indus prin dedicarea atat pentru doamne, cat si pentru domni a aceleiasi suprafete cu o amenajare la fel de atractive. Nu neglijati plasarea unei piete pe un plan secund indiferent de compozitia portofoliului pe care l-ati ales.

5. 
   Evidentiati fiecare linie

Industria luxului evidentiaza segmentul diffusion ce se distinge din punct de vedere al accesibilitatii reflectate prin politicile de distributie, seria de productie, materialele si procedurile abordate si consumatorii vizati. Aceasta practica poate fi remarcata si alte segmente de retail, in care delimitarea este realizata doar in baza ultimului aspect. Daca va indreptati spre diverse categorii de consumatori din punctul de vedere al grupelor de varsta sau al stilului de viata, subliniati acest lucru.

6. Concentrati-va asupra unui spatiu lifestyle

Daca spatiul va permite, incorporati in cadrul magazinului cat mai multe atractii pentru vizitatori, de la terase, lounge-uri, cafele sau ceainarii la scaune cu masaj.

7. Surprindeti-va permanent vizitatorii

Valorificati-va oferta ca parte a unor noi povesti abordand strategii de visual merchandising precum decorul vitrinelor astfel incat experienta unei vizite in magazinul dvs sa fie intotdeauna una incantatoare.

O privire aruncata pe oferta de spatii industriale, hale si depozite de vanzare ne aduce in fiecare oras in fata unei liste de fabrici dezafectate si abandonate ce pot fi expoatate pentru a gazdui diverse proiecte, adesea total nerelationate cu destinatia lor initiala. Aceasta revigorare a cladirilor este favorizata de amplasarea lor in general in zone apropiate de cele centrale, localizare ce va influenta si receptivitatea fata de noile proiecte. Printre cele mai populare proiecte de reconversie a fabricilor devenite nefunctionale pot fi mentionate.

 
1. Hale si depozite
Cele mai apropiate astfel de proiecte prevad amenajarea fabricilor astfel incat sa fie utilizate ca hale si depozite, in special in cazul fabricilor ridicate in epoci in care limitele oraselor erau semnificativ reduse, o astfel de reconversie oferind beneficiul accesarii unor zone centrale.

2. Hypermarket
Fiind conditionate de o suprafata vasta si o curte generoasa, magazinele hypermarket pot functiona cu success in fabrici dezafectate, neimpunand cerinte de iluminat, spre deosebire de alte concept retail.

3. Club
Gratie izolarii fonice deosebite, fostele fabrici dispuse pe un singur nivel permit amenajarea cluburilor, iar in cazul curtilor compacte, chiar completarea acestor concept print erase sau restaurante.

4. Proiecte rezidentiale
Ca urmare a dotarilor modeste pentru o destinatie de locuit, fabricile a caror compartimentare prevede multe incaperi de birouri si ateliere pot fi convertite in concepte de sedere temporara, precum hostelurilor si daca localizarea include apropierea de centre universitare, chiar camine private pentru studenti.

5. Centru cultural sau de expozitie
Atat in cazul spatiilor deschise cat si in situatia celor compartimentate in diverse incaperi pot fi amenajate pavilioane de expozitie fie cu destinatie de prezentare, fie cu posibilitatea vanzarii.
Spatiile destinate gazduirii birourilor si laboratoarelor fabricilor pot fi convertite pentru a fi exploatate individual ca ateliere de creatie.
Mai mult decat, aceasta transformare a evidentiat segmentul “loft conversion”, ce presupune amenajarea mansardelor din fabricii ca spatii de locuit, in timp ce restul suprafetei este amanajat ca atelier de creatie.
In tara noastra, Fabrica de Pensule din Cluj – concept ce aduna 8 galerii de arta si aproximativ 50 de artisti- este cel mai cunoscut astfel de proiect.

6. Clinica
Nu in ultimul rand, atat compartimentarea, cat mai ales rezistenta structurii ce permite amplasarea tehnicii cu o greutate masiva recomanda spatiile pentru transformarea lor in clinici.

Considerarea spatiilor comerciale de vanzare drept investitii eficiente intalneste in contextul cresterii popularitatii mall-urilor o serie de opinii sceptice care aduc in discutie dorinta publicului de a gasi o concentratie de magazine in acelasi loc. Iata cateva argumente in favoarea spatiilor comerciale stradale, indiferent de fluxul de vizitatori intalnit in mall-uri:

1. Plimbarile pentru cumparaturi pot fi o componenta a culturii locale

Locuitorii dintr-o serie de tari, intre care Italia se distinge drept cel mai puternic exemplu respecta ca o adevarata traditie parcurgerea magazinelor stradale, proiecte ce sunt adesea sustinute de ateliere cu o maiestrie ocrotita generatii intregi. Mai mult decat atat, zonele dedicate cumparaturilor sunt inchise traficului auto, amenajarea arterelor pietonale cu spatii comerciale dispuse atat in galerii, cat si ocupand individual o cladire si astfel contribuind la conservarea acestei practice proprii culturii locale.

2. Arhitectura unor zone din orase poate fi modelata de acest obicei

Aceasta afinitate regasita la nivel colectiv poate grupa spatiile comerciale cu traditie in zone-monument, Galleria Vittorio Emanuele din Milano fiind un exemplu elocvent.

3. Prin incorporarea monumentelor, arterele de cumparaturi devin obiective turistice

Dezvoltarea celor mai faimoase artere de cumparaturi a urmat zonele ultracentrale ale oraselor, ce delimitau in trecut hotarele acestora. Ca urmare a suprafetei istorice a oraselor, aceste zone concentreaza majoritatea dintre obiectivele turistice emblematice oraselor. Mai mult decat atat, inclusiv spatiile comerciale pot fi gazduite de edificii cu o importanta istorica, tezaur ce ofera proiectelor o aura de prestigiu.

4. Spatiul cu deschidere stradala ofera un alt confort senzorial comparativ cu cel inchis

In ciuda incorporarii unei palete de tentatii, de la cinematografe la food court sau centre spa sau fitness, centrele comerciale creeaza pentru multi vizitatori o stare neplacuta de oboseala sau chiar anxietate. In tot acest timp descoperirea magazinelor din spatiile comerciale stradale alterneaza intotdeauna cu o plimbare reconfortanta.

5. Spatiile comerciale stradale pot delimita cu mai mare precizie identitatea de brand

Dincolo de elemente precum logo-ul sau culorile adoptate pentru identitatea vizuala a proiectului, oferta si valorile sale vor fi asociate de clientii concreti si potentiali prin adresa, fatada, arhitectura interioara si strategiile de visual merchandising proprii spatiului comercialui. Dincolo de uniformitatea amenajarii din cadrul centrelor tip pavilion sau cupola, spatiile comerciale din compartimentarea acestora nu permite o dezvoltare flexibila a atmosferei.