Daca ne gandim la geneza artei gasim instinctul, reflectia, observatia, reveria, supunerea sau revolta, dar coborand spre concret, avem cartierele si strazile ce se impun ca epicentre ale creatiei. Fie ca intregeste expresia unui curent sau preia o voce individuala, arta capteaza din spiritul unor locuri pe care la randul ei le impune in istoria unui oras, unei culturi, unui suflet colectiv.
Montmartre, Paris – 8300-10000 Euro/mp
Desi in viziunea lor veridicitatea in arta se obtinea sub privelistea subtil iridescenta ce incanta ochiul concentrat in pictura en plein air, Impresionistii se adunau la Café Guerbois. Prelegerile lui Edouard Manet erau captate intre zidurile cafenelei din Avenue de Clinchy, insa strazile din Montmartre ascundeau si intalniri ale altor artisti ce respingeau creatia sterila a Academismului. Cumpana dintre secole ii gasea in Montmartre dupa Vincent van Gogh pe Henri Toulouse-Lautrec sau Edgar Degas, aura magica a cartierului fiind captata si in compozitiile lui Erik Satie, ce a creat pentru marea sa iubire, Suzanne Valadon, muza peste curente. Magnetismul zonei este reconfirmat apoi de atelierele lui Henri Matisse, Pablo Picasso sau Salvador Dali.
Friedrichstraße, Viena – 3300Euro/mp
Ocrotind unul dintre cele mai importante patrimonii artistice ale omenirii, MuseumsQuartier ofera o superba conexiune dintre epoci, cu un impresionant salut daruit creatiei contemporane.
Dar cum ne indepartam de MuseumsQuartier intalnim in calea noastra noi marturii ale valorilor Secession, asadar dincolo de operele gazduite de Palatul Belvedere, daca va regasiti in senzualitatea si metaforele oferite de geniul lui Gustav Klimt, bine ati venit acasa!
Pe Friedrichstraße gasiti Cladirea Secession, unde Beethoven Frieze ne aminteste de fortele ce ne dicteaza destinul si lupta noastra cu ele.
Bexleyheath, Londra (zona metropolitana) -3500£/mp
Sub avantul amenintator al revolutiei industriale si privelistea neputincioasa a dramelor ce stau ca tribut pentru progres, reintoarcerea la frumusete, eruditie si respect pentru valori parea cea mai inteleapta replica iar grandoarea renascentista se impunea astfel drept intaiul reper al celebrarii acestor virtuti.
Si care ar fi epoca in care esenta frumosului va fi definitiv viciata? In Londra Victoriana se credea ca puritatea nu a mai fost niciodata aceeasi de cand arta a cunoscut penelul lui Rafael Sanzio. Odata ce zorii Manierismului puteau fi detectati, potrivit Fratiei Prerafaelite se instaureaza Academismul si rigorile sale artificiale, ce nu vor mai permite expresia libera a artei. Cercul de artisti va saluta viziunea socialista a unui grup de arhitecti si designeri ce vedeau in industrializarea creatiei ce ar fi trebuit sa ramana breslelor un sfarsit nu numai pentru tezaurul artizanal, ci si pentru insasi ideea de frumos. Astfel, Fratia Prerafaelita va influenta inca de la fundatie manifestul curentului Arts&Crafts, onorarea mestesugurilor realizandu-se intotdeauna spre mostenirea anterioara Renasterii tarzii. Iar ca mesager al crezului lor spre eternitate, omenirii ii parvine Red House, mai precis resedinta arhitectului William Morris, initiatorul curentului Arts&Crafts si a sotiei sale, Jane Burden, muza prerafaelitilor.
Fortat de dificultatile financiare sa instraineze proprietatea, William Morris si-a jurat ca nu va mai pasi vreodata in Red House, o asemenea intalnire fiind mult prea dureroasa.
Spiegelgasse, Zürich – 14 000 Euro/mp
Intentia unor seri relaxante la scena deschisa spre care sa se simta bineveniti artisti indiferent de apartenenta va crea la Zurich un nucleu al avangardei ce va schimba pentru totdeauna expresiile, substanta si vocea artei. “Da, da”, o mica remarca ironica va deveni la Cabaret Voltaire un reper pentru deplina libertate estetica, procedurala si chiar conceptuala a artei. Ambitiile cinice ale puterilor beligerante vor gasi o critica dura prin arta semnata de Tristan Tzara, Marcel Janco, Francis Picabia, Hans Arp, George Grosz, Max Ernst, Paul Klee, Wassily Kandinsky sau Marcel Duchamp, ce se intalneau pe Spiegelgasse, in Zurich, punand bazele unui noi curent cand in 1916, la Cabaret Voltaire s-a auzit manifestul Dadaismului rostit de Hugo Ball, cel ce, de altfel, a si deschis localul. Pe aceeași strada, a trait initiatorul unei alte revolutii, una cu un ecou odios in istorie, la numarul 14 intalnind in calea noastra vechea casa a lui Vladimir Lenin.
Pücklerstraße, Berlin – 3500 Euro/mp
Din Dresda, “Florenta Nordului”, leagan al Iluminismului ce a oferit una dintre cele mai mari mosteniri culturale ale Europei, un grup de artisti vor lua calea Berlinului, unde respingand falsitatea normelor burgheze vor cauta expresia autentica a spiritului prin culoare. Sub crezul unei punti spre trecut, Fritz Bleyl, Erich Heckel, Ernst Ludwig Kirchner si Karl Schmidt-Rottluff, carora li se vor alatura Emil Nolde, Max Pechstein sau Otto Mueller vor oferi noi directii ale avangardei atat prin fermitatea contururilor si intensitatea contrastelor, dar si prin noi platforme pentru creatie. Artistii grupului Die Brücke reprezinta una dintre cei mai influenti reprezentanti ai Expresionismului german. Multi dintre membrii Die Brücke si-au continuat opera in exil dupa ce lucrarile lor au intrat sub incidenta legislatiei naziste ce interzicea arta degenerata.
Lexington Avenue, NY – 5500$/mp
Celebrat pentru democratizarea artei si evidentierea paradoxului efemeritatii sale in coexistenta cu dainuirea, Andy Warhol va aduna in jurul sau un cerc intrigant de boemi, pe care-i va ghida sub conceptul cultural The Factory spre proiecte creative in pictura, ilustratie, fotografie, muzica sau film. Din incubatorul de pe Lexington Avenue va pulsa deschiderea spre frumusetea ce ne inconjoara in lucrurile minore din banaul cotidian, dezvaluind magia ce poate salaslui in societatea de consum. Denumiti de mentorul lor Andy Warhol Superstaruri, rezidentii The Factory au fascinat artisti precum David Bowie, Grace Jones, Bob Dylan, Federico Fellini sau Serge Gainsbourg.
0
0
0
0
0
0
0
