Literatura de specialitate din aria branding-ului evidentiaza beneficiile de imagine ce survin in urma credibilitatii de care un proiect s-ar putea bucura prin asocierea cu sonoritatea unei adrese. Gandirea strategica ne indreapta spre puncte care sa ne permita extinderea bazei de clienti, in timp ce logistica si eficienta operativitatii ne poarta spre conexiuni rapide cu colaboratori esentiali. Si totusi cum ramane cu echipa?

Privind spre cladirile de birouri ridicate in proximitatea Universitatii Politehnice inevitabil ne gandim la cat de norocosi ar fi studentii acestei institutii care se pot bucura de mai mult timp liber cu un traseu de la cursuri spre serviciu si camin.

Din acest mic studiu de caz ar putea sa fie extras primul aspect in functie de care ne orientam spre alegerea un birou. Care ar fi profilul general al echipei? Daca la fel ca in cazul cladirilor mentionate anterior ne-am indreptat spre studenti, o legatura facila cu institutii academice colaboratoare sau cu principalele campusuri. De altfel, dupa cum Science Park din Budapesta o arata, strategia gruparii institutiilor de cercetare si invatamant de cumpanii din acelasi domeniu poate fi cea mai noua si mai eficienta politica.

O prima concluzie ar putea fi cea conform careia o amplasare greu accesibila ar putea tempera receptivitatea unui potential colaborator ce deja urmeaza un program de viata ce nu permite schimbari, cum ar fi cazul parintilor ce nu pot renunta la locuinta ce ar aduce conexiuni mai usoare.

Doi factori obiectivi in functie de care ne indreptam spre birouri – dimensiunile echipei si posibilitatea extinderii proiectului- ne vor usura munca de selectie a potentialelor adrese, mai ales ca acestea ar putea mai multe obiective intre care si cel al plusului de imagine.

Am putea considera pe buna dreptate ca adresele centrale ar fi cea mai echilibrata alegere, atingand atat o distanta oarecum apropiata spre principalele puncte ale orasului, insa tot aceste pozitii aduc si inconvenientul lipsei locurilor de parcare, aspect ce devine inca si mai delicat daca activitatea afacerii presupune efectuarea deplasarilor pe teren.

Desigur, exista sedii de birouri ce au reusit sa coaguleze o echipa in ciuda unei amplasari problematice, cum ar fi cea in afara oraselor, insa costurile de conectare a adresei de unele puncte precum statiile de metrou implica nu numai cheltuieli logistice si de transport (ex: achizitia si intretinerea unui microbuz, activitate compromisa prin blocarea drumurilor in conditii meteo nefavorabile, s.a.m.d), cat si eforturi precum timpul necesar deplasarii, acestea ajungand sa descurajeze.

Acoperirea prin cheltuieli de transport a inconvenientului accesibilitatii reduse nu poate reduce riscul ca tocmai acest aspect sa reduca entuziasmul si randamentul echipei pentru ca in final aceasta sa se indrepte spre alte locuri de munca. Aceste eforturi sunt percepute ca limitand timpul liber si compromiterea vietii de familie sau a celei sociale.

Un alt aspect de care am putea tine cont este cel al limitarilor aduse de conversia unui spatiu locuibil intr-un birou. Antreprenorii ce au ales amenajarea birourilor in apartamente s-au confruntat spre exemplu dincolo de dificultatile asigurarii locurilor de parcare inclusiv cu reclamatii legate de zgomot sau chiar de fum de tigara.

Cea mai accesibila solutie pare a fi alegerea spatiilor din cladirile de birouri, dezvoltarea acestora tinand cont de o capacitate optima a locurilor de parcare, cat si o amplasare usor accesibila prin reteaua de transport in comun.